Drumul Catre un Viitor Mai Drept
Inegalitățile din România nu sunt un secret. Oriunde ne-am uita, găsim exemple peste exemple de nedreptăți, fie ele la muncă, la școală, pe stradă, sau chiar și acasă. Trăim într-o lume atât de cufundată în inegalitate, încât nu mai vedem nimic greșit cu asta. E timpul ca acest lucru să se schimbe. Am creat o listă cu o parte din problemele extrem de prevalente și o lista punctuală cu ce considerăm că trebuie făcut pentru a le remedia. Drept urmare, astăzi facem primul pas.
Alătură-te cauzei și semnează petiția!
Violența Sexuală
În România, 55% dintre oameni cred ca violul poate fi justificat. Drept urmare, subiectul violenței sexuale nu este luat în serios, chiar dacă 70% din agresori recidivează și 3 din 4 cazuri împotriva minorilor sunt judecate ca fiind acte consimțite. Pentru a trăi în siguranță, propunem ca:
-
Instanțele să nu mai poată oferi pedepse cu suspendare pentru prădătorii sexuali;
-
Agresorii de minori să nu mai poată presta muncă în folosul comunității în școli, centre educaționale sau biblioteci;
-
Victimele să primească ajutorul de care au nevoie, cum ar fi mai multe ședințe de terapie sau protecție față de agresor, iar personalul statului cu care interacționează sa fie antrenat pentru situațiile de acest tip.
Traficul de persoane
Traficul de persoane a avut 698 de victime identificate în anul 2019, 83,2% fiind femei și 46,8% minori. România este numărul 1 la nivelul U.E. ca țară sursă, dar și ca țară în care se întâmplă exploatarea. Oricine poate fi o victimă, lucru inacceptabil într-o țară modernă. Propunem:
-
Finanțare sporită pentru ANITP din partea Ministerului Justiției în scopul serviciilor de protecție a victimelor;
-
Continuarea susținerii programelor de informare și conștientizare în legătură cu traficul de persoane.
Violența domestică/
în familie
Într-un an, în România, se inregistreaza în jur de 36.000 de acte de violenta în familie, însă doar 4% din aceste cazuri ajung în instanță.
Chiar dacă am semnat în 2014 Convenția de la Istanbul, situația nu s-a îmbunătățit, numărul de victime crește, iar procentajul de cazuri care merg în instanță rămâne mic. Pentru a schimba aceste lucruri, propunem:
-
Informarea publicului în legătură cu drepturile lor prin demararea unei campanii cu acest scop;
-
Fluidizarea procesului prin care se obține un ordin de restricție.
Mediul educațional
De mai bine de zece ani, rata abandonului școlar în România a întrecut media Uniunii Europene. În anul 2019 a depășit cu aproximativ 5,8 procente, ajungând la 16,4%, față de 10,6% media UE. Rolurile de gen portretizează bărbatul ca principala sursă de venit, ducând la prioritizarea educației acestora și neglijarea educației fetelor. Violenta de gen la care sunt supuse fetele la școală sau pe parcursul navetei către scoala, cât și sarcinile timpurii, duc la întreruperea studiilor fetelor. Discriminarea împotriva minorităților etnice, sărăcia, precum și lipsa accesului la produse de igiena menstruala se adaugă acestor probleme. Pentru a încuraja continuarea studiile școlare, propunem:
-
Introducerea în școli a programelor de informare cu privire la rolurile și violenta de gen;
-
Accesul la produse de igiena menstruala gratuite în cadrul școlii.
Rasismul în România
Este un subiect discutat extrem de rar, o mare parte din oameni ajungand chiar sa nege existența acestuia. În realitate, rata de sărăcie a romilor din România este de 84%, iar 33% din copii abandonează studiile. Peste acestea se adaugă prejudecatile si stereotipurile care creeaza si mai mult probleme, precum segregarea din școli, diferente de salarii și multe altele. Problema rasismului e prea complexă pentru a fi rezolvată în decursul unui singur mandat , dar, pentru început, propunem:
-
Informarea publicului in legatura cu istoria rasismului din România, incepand cu introducerea unor programe despre aceasta problemă în școli, și educarea părinților legat de conținuturile predate elevilor.