Drumul Catre un Viitor Mai Drept
Inegalitățile din România nu sunt un secret. Oriunde ne-am uita, găsim exemple peste exemple de nedreptăți, fie ele la muncă, la È™coală, pe stradă, sau chiar È™i acasă. Trăim într-o lume atât de cufundată în inegalitate, încât nu mai vedem nimic greÈ™it cu asta. E timpul ca acest lucru să se schimbe. Am creat o listă cu o parte din problemele extrem de prevalente È™i o lista punctuală cu ce considerăm că trebuie făcut pentru a le remedia. Drept urmare, astăzi facem primul pas.
Alătură-te cauzei și semnează petiția!
Violența Sexuală
În România, 55% dintre oameni cred ca violul poate fi justificat. Drept urmare, subiectul violenÈ›ei sexuale nu este luat în serios, chiar dacă 70% din agresori recidivează È™i 3 din 4 cazuri împotriva minorilor sunt judecate ca fiind acte consimÈ›ite. Pentru a trăi în siguranță, propunem ca:
-
Instanțele să nu mai poată oferi pedepse cu suspendare pentru prădătorii sexuali;
-
Agresorii de minori să nu mai poată presta muncă în folosul comunității în È™coli, centre educaÈ›ionale sau biblioteci;
-
Victimele să primească ajutorul de care au nevoie, cum ar fi mai multe ședințe de terapie sau protecție față de agresor, iar personalul statului cu care interacționează sa fie antrenat pentru situațiile de acest tip.
Traficul de persoane
Traficul de persoane a avut 698 de victime identificate în anul 2019, 83,2% fiind femei È™i 46,8% minori. România este numărul 1 la nivelul U.E. ca È›ară sursă, dar È™i ca È›ară în care se întâmplă exploatarea. Oricine poate fi o victimă, lucru inacceptabil într-o È›ară modernă. Propunem:
-
FinanÈ›are sporită pentru ANITP din partea Ministerului JustiÈ›iei în scopul serviciilor de protecÈ›ie a victimelor;
-
Continuarea susÈ›inerii programelor de informare È™i conÈ™tientizare în legătură cu traficul de persoane.
Violența domestică/
în familie
Într-un an, în România, se inregistreaza în jur de 36.000 de acte de violenta în familie, însă doar 4% din aceste cazuri ajung în instanță.
Chiar dacă am semnat în 2014 ConvenÈ›ia de la Istanbul, situaÈ›ia nu s-a îmbunătățit, numărul de victime creÈ™te, iar procentajul de cazuri care merg în instanță rămâne mic. Pentru a schimba aceste lucruri, propunem:
-
Informarea publicului în legătură cu drepturile lor prin demararea unei campanii cu acest scop;
-
Fluidizarea procesului prin care se obține un ordin de restricție.
Mediul educațional
De mai bine de zece ani, rata abandonului È™colar în România a întrecut media Uniunii Europene. În anul 2019 a depășit cu aproximativ 5,8 procente, ajungând la 16,4%, față de 10,6% media UE. Rolurile de gen portretizează bărbatul ca principala sursă de venit, ducând la prioritizarea educaÈ›iei acestora È™i neglijarea educaÈ›iei fetelor. Violenta de gen la care sunt supuse fetele la È™coală sau pe parcursul navetei către scoala, cât È™i sarcinile timpurii, duc la întreruperea studiilor fetelor. Discriminarea împotriva minorităților etnice, sărăcia, precum È™i lipsa accesului la produse de igiena menstruala se adaugă acestor probleme. Pentru a încuraja continuarea studiile È™colare, propunem:
-
Introducerea în È™coli a programelor de informare cu privire la rolurile È™i violenta de gen;
-
Accesul la produse de igiena menstruala gratuite în cadrul È™colii.
Rasismul în România
Este un subiect discutat extrem de rar, o mare parte din oameni ajungand chiar sa nege existenÈ›a acestuia. În realitate, rata de sărăcie a romilor din România este de 84%, iar 33% din copii abandonează studiile. Peste acestea se adaugă prejudecatile si stereotipurile care creeaza si mai mult probleme, precum segregarea din È™coli, diferente de salarii È™i multe altele. Problema rasismului e prea complexă pentru a fi rezolvată în decursul unui singur mandat , dar, pentru început, propunem:
-
Informarea publicului in legatura cu istoria rasismului din România, incepand cu introducerea unor programe despre aceasta problemă în È™coli, È™i educarea părinÈ›ilor legat de conÈ›inuturile predate elevilor.